- ïnsuşi
- pr. m., adj. m., pl. ïnşişi; f. sg. ïnsãşi, pl. ïnseşi/ïnsele
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
însuşi — ÎNSUŞÍ, însuşesc, vb. IV. tranz. 1. A pune stăpânire pe ceva, a lua în stăpânire, a şi apropria. ♦ A şi aroga un drept. 2. A asimila, a dobândi cunoştinţe, idei, opinii (temeinice) într un domeniu; a învăţa. ♦ A fi de acord cu opinia cuiva, a… … Dicționar Român
fura — FURÁ, fur, vb. I. tranz. 1. A şi însuşi pe ascuns sau cu forţa un lucru care aparţine altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu l; a hoţi, a jefui, a prăda. ♢ loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ♢ expr. Pe… … Dicționar Român
îns — ÎNS, ÎNSĂ, înşi, înse, pron. 1. (Pronume personal, azi art., precedat de prep. întru , printru ) El, ea, dânsul, dânsa. 2. (Pronume de întărire, de obicei adjectival, astăzi numai la f. pl.) Însuşi. Ele însele. – lat. ipsus, ipsa (= ipse, ipsa).… … Dicționar Român
adopta — ADOPTÁ, adópt, vb. I. tranz. 1. A înfia un copil. 2. A şi însuşi felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc. 3. A accepta ceva în urma unui vot. – Din fr. adopter, lat. adoptare. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
asimila — ASIMILÁ vb. a dobândi, a şi însuşi, a învăţa. (A asimila noi cunoştinţe.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime asimilá vb., ind. prez. 1 sg. asimiléz, 3 sg. şi pl. asimileáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
autogen — AUTOGÉN autogenă (autogeni, autogene) Care este creat sau existent prin sine însuşi. ♢ Sudură autogenă sudare cu ajutorul unui metal topit la o flacără oxiacetilenică. /<fr. autogene Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX AUTOGÉN, Ă adj … Dicționar Român
paraboloid — PARABOLOÍD, paraboloizi, s.m. (mat.) 1. Suprafaţă descrisă de o parabolă1 care se deplasează astfel încât planul ei rămâne mereu paralel cu el însuşi, iar vârful ei descrie o parabolă1 fixă. 2. (În sintagma) Paraboloid de rotaţie = suprafaţă… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
însuşire — ÎNSUŞÍRE, însuşiri, s.f. 1. Acţiunea de a şi însuşi şi rezultatul ei. 2. Trăsătură distinctivă; caracteristică. ♦ Talent, înclinaţie. – v. însuşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNSUŞÍRE s. 1. v. apropriere. 2. deprindere,… … Dicționar Român
acapara — ACAPARÁ, acaparez, vb. I. tranz. A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piaţă (pentru speculă); a pune stăpânire (în mod silnic, necinstit) pe... ♦ p. ext. A şi însuşi totul pentru sine în dauna altora. – Din fr.… … Dicționar Român